Vizitatori

marți, 26 martie 2013

A fost odata

  A fost odata,da da a fost odata caci povestea mea are peste ea un strat gros de praf,dar cu toate astea nu a trecut si nu a fost uitata nici macar dupa 30 de ani.Da dragii mei ati citit bine povestea mea este o poveste care ca orice poveste incepe cu a fost odata o fata frumusica ,inalta cu doi ochi veseli si sprintara care se
pregatea de ultima zi de eleva .povestea noastra incepe in anul 1978.Sunetul clopotelului anunta ca o noua promotie de fete au terminat clasa a 12 la liceul zoia kosmodemianskaia(actualu sc.centrala)Eu ca despre mine e povestea am respirat usurata in sfarsit eram si eu altfel,urma examenul decisiv la facultate.Bun dar pana atunci puteam sa dau o fuga pana la matusa mea la Constanta(ca in fiecare vacanta de vara).Bagajul este gata cartile pentru examen sunt si ele puse bine ,si gata .Drumul pana la mare a fost ca si pana atunci parcurs destul de repede,la gara m-a astepta matusa mea,care m-a informat de cum m-a vazut draga mea anul acesta am in gazda  un student la marina militara.Bun spun eu ,hai sa ajungem mai repede ard de
nerabdare sa vad marea ,sa simt nisipul ,sa miros briza marii.Matusa mea statea la doi pasi de fosta plaja tataia(pe strada Dobrogei nr 20)Ajungem acasa si ca un facut la poarta noi incercam sa intram iar un tanar in uniforma iesea ,era inalt ,bine facut(exercitile si rigoarea militara isi spuneau cu prisosinta cuvantul),blond cu ochi mari de un albastru cum nu mai vazusem parca cerul intreg si marea cea albastra a greciei se topisera pentru a colora ochii acestui baiat.Am ramas impietrita si cum nu se putea nici intra si nici iesi matusa mea a facut prezentarile .Abia atunci m-am trezit si am realizat ca stateam ca o stana de
piatra cu ochii tinta la el.Dar parca toate sagetile dracusorului de cupidon sar fiabatut asupra mea,infigande-se toate odata in inima.Dupa prezentarile de rigoare fiecare a plecat la treaba sa .el in oras,noi am intrat in casa .Timpul s-a scurs extrem de greu pana spre seara  cand tanarul ofiter s-a intors.Matusica mea uitase sa-mi spuna ca pe langa cazare ii oferea si masa tanarului asa ca la masa de seara ,pe care o asezase ca de obicei in curte sub smochinul din gradina care era un copac in toata regula,plin de fructe dulci si zemoase, nu stau acu sa povestesc de bunatatea de dulceata pe care o facea tanti Toni din ele.au fost puse 3 tacamuri. Tanti toni era de moda veche,fosta nevasta de general,asa ca tinea la eticheta si la masa trebuia sa vi imbracat curat,elegant si sa ai cele mai distinse maniere.Pe intreaga durata a mesei ochii mei au cautat neincetat spre minunea de om din fata mea (eu eram o pustoaica care abia de o zi terminase scoala ,iar el peste cateva saptamani primea brevetul de capitan de cursa lunga).Asa ca va dati seama ca pentru el eu eram doar o pustoaica draguta si atat.In vremea aceea erau tare rare masinile si cine avea una era hotarat lucru cineva.Asa ca atunci cand am aflat ca masina din fata portii este a lui era sa  lesin.Toata noaptea am visat numai si numai la el....El Catalin Gheorghiu caci asa se numea frumosul meu marinar.Noaptea a fost un calvar,pana aproape d ziua m-am perpelit ,gandindu-ma si facand in gand tot felul de scenarii.Dimineata matusa mea a plecat la lucru (lucra l-a receptia hotelului parc).Eu am ramas singura acasa si incercam sa-mi fac de lucru prin curte,cand usa camerei lui se deschide si –mi spune ,buna pustoico,ce faci azi?Raspund timida ca mai nimic,atunci el spune eu am ceva treba in mangalia hai si tu sa te plimbi>Dracusorul de cupidon (ca nu -i pot spune ingeras)el i-si bagase se pare codita si cum ii place sa lege si deslege,s-a
gandit sa se joace cu noi.Am raspuns pe loc ,da sigur ar fi minunat stai sa m-a imbrac si merg cu tine.Am sunat-o pe matusa mea s-o anunt si s-o pot ruga sa ma lase si cum am primit acordul am plecat.Drumul a fost minunat am admirat toate constructiile noi care se facusera,hoteluri noi inconjurate de flori
multicolore,proaspat  vopsite asteptau turistii (in anii aceea la mare se facea turism nu gluma,hotelurile pulsau de viata turistii straini si romani se inghesuiau sa ocupe toate camerele hotelurilor,ce se ridicau semete pe intregul litoral)Am ajuns in Mangalia am oprit in port si am asteptat ca el sa rezolve problemele pe care le avea .In tot acest timp am savurat o bunatate de profiterol pe o terasa admirand forfota din jurul portului.(in acele timpuri portul mangalia fremata de vase,ca doar eram si constructori de nave ,aveam si santiere navale si flota ,dar asta este alta poveste).Si cum spuneam dupa o ora apare fericit si spune :gata suntem liberi sa facem orice pana diseara cand o sa ne ducem acasa .Am stat la plaje ,am mancat l-a un restaurant pe malul marii,cei mai buni pesti din viata mea si lucrul cel mai ciudat am baut o halba de bere(prima din viata mea)Dupa o asemenea experienta parca totul capata-se alte nuante,totul era mai stralucitor,asa ca si eu aveam mai mult curaj si m-am  trezit spumandu-i te iubesc!Pe moment m-a privit asa ca pe o ciudatenie,apoi poate constient de frumusetea lui (sigur nu eram singura care-i spunea acest lucru)a spus ,hai acasa pui mic ca-i tarziu si ne omoara tanti toni.Cand am intrat pe poarta era trecut de ora 23.Nici nu am simtit cum a trecut ziua nici nu mai stiu ce i-am spus dar inima mea era deja a lui iar eu refuzam sa mai fiu fetita cuminte.In mine se trezise ceva nu stiam ce care parca ma facea sa vreau sa fiu cu el sa-i simt
mirosul aspru dulce-amarui,dulce-acrisor intepator un miros de citrice,da da acel miros de portocala ca si in cantecul acum la moda.Dupa scuzele de rigoare ca intarziase-m la masa de seara,am mancat doar noi doi,apoi fiecare am plecat l-a culcare.Dar ceva nu-mi dadea pace asa ca dupa ce toate zgomotele casei s-au
stins,usor m-am furisat spre camera lui.Am deschis timid usa si am patruns pentru prima oara in viata mea in camera unui barbat.Nu mai gandeam ,nimic nu mai avea logica acum nimic  din cele invatate nu-si mai aveau rostul stiam doar ca trebuie safiu cu el ,atit conta.M-am strecurat timid in patul enorm din camera lui,cearceafurile de damasc alb si scrobite ale matusii mele erau atat de primitoare dar surpriza acelui trup
tanar bronzat cu gust de sare ,si parfum discret va ramane vesnic in gandurile mele,in sufletul meu si acum dupa 30 de ani mirosul brizei a nisipului se suprapune peste prima mea noapte in care am stiut cum este sa iubesti si sa fi iubit.Exista clipe si amintiri pe care nu le poti uita.In fiecare dintre noi exista ascunse secrete, trairi numai de noi stiute,Si mereu ai sa sti ca fericirea a fost doar in clipa aceea care a trecut.Da a fost o vara pe cinste de care mereu in linistea sufletului,in iarna grea a anilor,revine si insenineaza inima,Pentru mine marea miroase de atunci ca prima mea zi de iubire,de aceea iubesc atat de mult vacantele la malul marii...

Confuz… ! Sau… Confuz ?

 E tarziu… Intunericul parca imi invaluie si inima. Trecut de miezul noptii, timpul incearca sa ma rapeasca. Gandul imi sta la tine. 200 de km de dorinte, 200 de km de zambete, 200 de km de amagiri. 200 de momente placute, 200 de lacrimi. Deschid fereastra camerei mele. Un aer hotarat sa ma intristeze napusteste peste mine. Il ignor. Ma ignor. Ignor tot. Vreau sa te sun. E prea tarziu s-o pot face. Imi pun speranta in ziua de maine. Dar doare cand realizez ca nici maine nu va fi altfel. Urlu… Ura din mine ma face sa lovesc cu pumnul in masa. Usoara durere ce o simt ma calmeaza. De ce m-am indragostit de tine? Pentru ca semeni cu luna, pentru ca te porti asa si faci asa, si pentru ca… Stop, nu pot spune toate astea. Te urasc. Ma mint. Vreau sa te urasc. Vreau sa te uit. Vreau sa-ti uit ochii. Vreau sa uit momentele de pe lac. Iar lovesc masa. Doar ca durerea provocata acum ma face sa nu mai gandesc decat la mana. Dar si ea, invinetita de lovitura, imi aminteste ca a fost norocoasa ce te-a tinut de brat, ce te-a tinut de umar, ce te-a tinut de mijloc. Iar buzele mele… Si acum imi soptesc cata dorinta arde in ele. Am stat 3 saptamani de vis in prezenta ta, si nu am indraznit sa ma apropii. Gandul ma fura atat de profund incat numai latratul cainilor din strada ma trezeste. Lumina usoara creata de luna patrunde prin desele draperi luminandu-mi fata. Vreau sa te urasc… Si totusi te vreau sotie. Vreau sa-mi porti numele, vreau sa imi porti capul pe umarul tau atunci cand ma imbat de dragoste, vreau sa-mi porti copilul. Vreau fetito orice clipa pe care o traiesc sa fie alaturi de tine. Ma uit la ceas. Il ignor. Vreau sa ignor tot. Gandul la tine ma ucide. Telefonul suna... Tocmai am fost chemat la un inec de amar. Nu pot merge. Plec... Si totusi gandul ca ai putea citi ceea ce incerc sa formulez pe hartia asta virtuala ma tine in loc. Inchid telefonul… 2 minute de tacere ma fac sa gadesc ca poate ma vei suna. O ora si jumatate trecuta de miezul noptii si sper ca ma vei suna. Stiu ca nu o vei face. Nu te judec, nu te cert. Imi amintesc ca la o asa ora obisnuiam sa stam noi doi. Imi amintesc multe, dar lovit de atatea dorinte, ochii mi se inunda incepand sa vad totul in jur altfel. Lumina monitorului nu ma mai deranjeaza. Un moment placut si totusi confuz. Pentru o fractiune de secunda ochii mei au vrut sa se manifeste. Au vrut sa se exprime. Inca nu pot realiza daca din cauza gandului ce-mi sta in permanenta la tine sau din vina urei ce sta in mine. Ura pentru distanta, ura pentru cel ce se bucura de tine, ura pentru cele intamplate… Viata e frumoasa… Rad de nu mai pot cand aud toate astea. Viata e frumoasa intr-adevar atunci cand ignori cele 23 de ore de chin si stres, de durere si dezamagire; e frumoasa da, atunci cand ignori orice lucru deranjant ce ti se intampla. Dar as putea-o considera frumoasa daca in ora ramasa din cele 24 ale zilei, as petrece-o cu tine. Daca m-ai tine in brate asa cum vreau, asa cum simt nevoia, m-as simti cu adevarat implinit. Te ador, pentru tot, pentru tine. Te ador chiar si pentru momentul ce-l traiesc acum. Ador… Urasc… 2 ore trecute de miezul noptii. Cobor in strada… Vreau sa fumez, vreau sa las si alte lucruri in afara de gandul la tine sa ma invaluie. Nu stiu ce va mai fi, daca voi mai trai vre-un moment cu tine vre-o data… Cu ultimele mele cuvinte iti spun ca sper la ziua de maine. Iti vei aminti de mine ?
Noapte buna dragoste, scumpete, ingerul meu, scopul meu, noapte buna!


Priveesc....

Privesc de la fereastra sufletului meu femeia singuratica ce se pierde-n ceata… as vrea s-o chem dar nu mai am cuvinte, as vrea s-o insotesc dar nu mai gasesc drumul spre ea. Geamul se abureste cu lacrimi, il sterg disperat s-o vad pana in ultima clipa, se vor sfarama ani de fericire sub greutatea acestor momente cumplite, dar nu-mi pasa, tot ce conteaza e ea, nebunia durerii ma cheama irezistibil, atat de mult pentru atat de putin…
Doamne, dintre toate lucrurile pe care le-ai lasat sa se franga de ce n-ai lasat si-astfel de clipe sa piara pentru totdeauna inecate in lacrimile celor neiubiti.
Doamne grea povara lasi visatorilor, poate noi oamenii chiar am furat focul zeilor fara sa-ntelegem decat prea tarziu ce povara ne-am luat… si totusi poate intr-o zi vom invata cum sa ne inclazim fara sa ne ardem , cum sa ne implinim visele fara sa ne ranim atat de rau.
Adio femeie singuratica, in urma ta ramane acelasi drum mereu la fel de-ncetosat… intr-o zi ma voi pierde si eu in ceata lui dar imi doresc sa las in urma ceva mai frumos…

Zbor frant de inima trista

Viata si-a cernut clipele… daca se va alege praful de iubirea mea, imi vor ramane amintirile sa le adun in suflet, si ochii pe care i-am visat cu atata patima ii voi inrama in inima secatuita si si le voi pastra lumina in ultimele sale lacrimi… Dca se va risipi fericirea mea, imi voi aduce minte ca am jurat pentru nimic in lume sa nu ranesc iubirea dintr-o alta inima, imi voi aduna toate comorile in palma si trecand-o prin parul tau, il voi face stralucitor si liber ca razele de soare, sa te poarte-n zbor cutezator acolo unde te cheama inima. Voi tremura infiorat de zborul ce ma va lasa in urma ta impreuna cu uitarea.Voi cauta alt drum si alte suflete imi vor iesii in cale, si poate intr-o zi cineva ma va iubii destul cat sa ma simt si eu zburand liber! Atata timp cat avem inimi, vise ne sunt date sa visam, si atat timp cat stim visa, iubiri se vor naste si pe pamant…



Iubire,inger cu aripile smulse

Oare cat de puternica e iubirea, o priviti ca un luptator neinfricat sau ca pe un ranit  haituit?
Sau poate ca e mai presus de conceptiile omenesti, e undeva acolo sus de tot unde putini ajungem sa o atingem, sa o intelegem si de multe ori putem doar sa ii deplangem lipsa aici jos…
Iata o frumoasa declaratie  trista despre iubire, de pe CadouriDeDragoste.ro
Iubire, inger cu aripile smulse de nebuni, cum cersesti pe pamant cand in cer ti-s ridicate palate, oamenii rad de ochii tai rosii de plans si-ti rasplatesc imbratisarile cu palmi.
Tu, care esti mama omenirii, si tata, sora, frate, prieten, iubit sau orice e nevoie sa fii, tu, salvarea din cele mai negre suferinti, tu care nasti tot ce e frumos in lume, din atatea inimi iti asculti smerita condamnarea la moarte, de pe atatea buze iti primesti veninul minciunii.
Chemi inimile la tine cu blandete fermecatoare, ele te rastingnesc in piercinguri si te scuipa cu boli venerice, le imbii cu frumusete, ele ti-o smulg lacome si se tavalesc cu ea in noroi, spui povesti inaltatoare, faci minuni, dar cine sa le auda si sa le vada intr-o lume mai scartaitoare si mai incetosata ca niciodata.
Iubire, inger cu aripi smulse, in tine ma voi increde cel mai tare intotdeauna pentru ca tu esti cel mai curajos dintre toti si singurul care nu va renunta niciodata.

Vise sfaramate

Ai prins radacini de munti in inima mea dar ti s-a facut dor de stele si mi-ai zburat din viata… Padurea mea blanda, cat de fermecat ti-am patruns profunzimile, cum m-ai lasat sa ma ratacesc prin ele fara sa-mi marturisesti ca nu-s create pentru mine… Stapanul tau e cerul, stapana mea esti tu si eu stapan nevolnic sunt peste-un manunchi de vise cu care am reusit sa te incalzesc cateva nopti.
Acum  privesc pierdut micul meu univers de taciuni scanteiind, nu mai am nimic de daruit, invins si-nlantuit ma-alatur nesfarsitului rand de sclavi fara inima ai lumii si pornesc cu capul plecat la munca…
Pacat ca visele tradatoare nu pot fi condamnate, dintre toate faradelegile lumii, ale lor sunt cele mai distrugatoare, caci nimic nu te loveste mai crunt decat un vis maret care te-a purtat pana la cer… si ti-a dat drumul.
Atata frica si durere pentru cei care nu stiu zbura…

Adio

Iti scrijelesc aceste randuri pe hartie din umbrele in care s-a imbalsamat inima mea. Mi s-a umplut sufletul de maracini si-un praf inecacios de deznadejde acopera tot ce mai tresare in el. Nu mai vad soarele sa-mi inalt dorintele spre lumina, nu mai vad stelele sa imi culeg visele din ele, iti simt doar amintirea scurgandu-se greoaie ca plumbul prin toata fiinta mea si caut disperat si infrant o portita, o fereastra sparta undeva, prin care sa ii dau drumul…
De ce iti scriu? Pentru ca vreau sa iti dau o bucatica din nimicul pe care l-ai lasat in inima mea,  pentru ca oamenii ne oglindesc sufletele si tu m-ai spart in milioane de bucati, mai priveste-te in ele daca poti, mai gaseste-ti frumusetea nepamanteana ce ti-am dezvaluit-o candva ca sa iti poti lua zborul… Mai esti toate astea? Da, dorul meu, dar ceea ce am fost impreuna poate fi uitat odata cu mine, tu ai fost soarele meu… si ai apus,  intr-o zi vor rasari din nou miliarde de stele in urma ta si-mi voi gasi puterea sa visez din nou, dar tu, iubita, nu mai rasarii ca sa apui caci viata ce-o orbitezi grabita se-mputineaza cu fiecare apus si umbrele ce le lasi in urma ofilesc florile ce iti cresc in cale, ca un val albastru, alergi, alergi, alergi, spre tarmul care te sfarma… ramai mai mult in suflete.

Iarta-ma ca te am mintit

Iubirea-ti face viata o magica poveste fara sfarsit, dar ce dureroasa e dragostea neimplinita ce-ti pare o poveste caruia nu ii gasesti nici macar inceputul…Ce frumoasa poveste de dragoste ne-am inceput noi doi, iubire, cu cata pasiune am depanat-o si cata deznadejde simt in inima mea tradatoare acum cand inteleg cum am ajuns sa-i scriu finalul.  Cat am putut gresi… In ignoranta mea cum am uitat sa te mai fac fericita, am uitat ca tu esti personajul principal al povestii, am inteles abia dupa ce te-am pierdut ca in jurul tau se tese totul si fara tine totul se destrama! M-am crezut un mare scriitor si am rupt penita firava ce-ti scria cu atata grija-n suflet, am rupt-o scrijelind minciuni si vorbe trufase, am rupt-o si nu mai am cu ce sa ajung in inima ta.Sa imi cer iertare acum imi pare ca ud o planta ofilita… Si totusi eu inca simt ca vreau si pot sa te fac fericita. Imi cer iertare, pentru ca mai cred in minuni, tu stii ca mai cred in ele datorita tie. Nu pot sterge minciuna ce a distrus acele clipe, la fel cum nu pot schimba  nici faptul ca inima mea te va iubi mereu tot restul clipelor ramase.Iarta-ma ca ti-am distrus printul insa eu am fost mereu un broscoi transformat de iubirea ta… daca ma vei iubi din nou voi renaste mai bun ca inainte… daca nu ma vei ierta, voi ramane-n urma ta cel mai mare admirator al tau… ai fost si vei fi mereu minunata – un basm frumos pentru cei care merita sa li te daruiesti.


O mie de vise pentru o inima raniat

Ce e o inima? … un ghem de vise si sperante…
…Cutiuta ta de comori care iti sunt atat de nepretuite incat trebuie sa o daruiesti… si uneori crezi ca ti s-a furat, dar…
Daca iti ingreuneaza pieptul o inima trista, daca ai fost ranita si ti-ai pierdut visele, iti daruiesc alte sute, sunt toate ale tale,cu o singura conditie, lasa-ti aici inima ranita si zboara libera mai departe, pentru ca iti e asternuta in cale o viata intreaga de oportunitati pentru a iubi si  a fi fericita, ai nevoie doar de o inima plina de vise si sperante!

Te visez inteleapta si iubitoare ca o mama, cu bratele mereu flamande, sa iti cuprinzi in ele puiul si sa il adormi cu muzica inimii tale.
Te visez jucausa si inocenta ca o fetita, zambetul tau cheama zorii si noaptea vine pentru tine impovarate de stele si vise, pentru ca tu te sti abandona lor, esti copila universului si cand dansezi intreg universul danseaza cu tine.
Te visez curajoasa si neinfricata ca un pirat, esti capitanul cutezator al inimii tale si oricat de furtunoase sunt apele lumii, tu navighezi cu privirea semeata inainte mereu, in cautarea a noi comori.
Te visez puternica asemeni muntilor, caci vei biruii viata si la fel ca ei intr-o zi vei veghea cu crestetul alb peste copii tai care vor privii cu admiratie si recunostinta spre tine.
Te visez necuprinsa ca cerul, oricat de frumoase zari se dezvaluie in privirea ta pasionala, intodeauna e tot mai mult dincolo de ele, pana la  sufletul tau nepretuit care se confunda cu universul, vei calatorii mereu spre el, imbogatindu-te…
Te visez frumoasa dincolo de cuvinte, caci ochii iti sunt  floare de lumina ce-si soarbe seva din iubirea inimii tale.
Te visez senzuala si pasionala, caci tu esti ploaie si acolo unde te asterni tranformi dorintele infierbantate in fiori de placere.
Te visez vesela si stralucitoare mereu, caci porti in piept cea mai minunata comoara din intreg universul, o inima libera care poate iubi neconditionat si nelimitat. Ea este iubire si este viata ta, nu-i crede nici o clipa pe cei care te mint ca nu e a ta si o poti pierde, atata timp cat iti bate in piept e supusa vointei tale, cere-i sa iubeasca si te va asculta si sa nu imi spui ca nu stii pe cine cand o lume intreaga are nevoie de dragostea ta!
Te visez perfecta – ca o floare, ca o stea, ca tine! Oamenii au inventat doar lumea in care traiesti si dupa care te judeca, dar pe tine te-a creeat Dumnezeu, in cine ai mai multa incredere, in creeatia Lui sau in inventiile oamenilor? Zambeste fericita draga mea, esti minunata!
Te visez unica si deosebita – tu esti o lume unica de ganduri si vise, nimeni nu e, nu a fost si nu va fi vreodata ca tine, darui-te-ne si nu ezita nici o clipa sa iti lasi amprenta  in lume, sa o completezi cu prezenta ta.
Te visez nespus de iubita. De ce? Pentru ca iubirea nu se da pe motive si calitati, iubirea merita doar stropii curati de inima care-ti curg pe obraji cand suferi, doar pulberea de stele care-ti incununeaza ochii cand esti fericita, iubirea ti se poate darui doar cand ii faci loc pana foarte adanc in sufletul tau.
Te visez dulce si fermecatoare pentru ca poti fi ca o ciocolata pentru inima, cu fiecare sarut, cu fiecare te iubesc, cu fiecare gand, cuvant si gest frumos pe care-l faci  vei devenii din ce in ce mai delicioasa.
Te visez libera caci numai libera vei incanta inimile, ca pe o privigetoare te vor chema fermecate la pervaze sa-i incanti si tu ii vei face sa inteleaga ca nu te fac fericita nici macar coliviile aurite ci doar  iubirea si recunostinta inimilor care te asculta.
Te visez atat de romantica… nu pentru ca ai fi vreo poeta ci pentru ca dragostea te emotioneaza atat de mult incat nu-ti mai gasesti cuvintele, pentru ca te face sa stralucesti infiorata, pentru ca inima ta vibreaza-ntr-o simfonie deliranta de emotii, pentru ca te patrunzi de iubire si astfel esti poezie si poetii adevarati s-ar putea  infrupta cu nesat din tine.
Te visez bogata… in comorile care se pastreaza pentru eternitate in sufletul tau, sa ti-l poleiesti in bunatate, generozitate, intelepciune, modestie, curaj si mai presus de toate sa straluceasca de cea mai pura si profunda iubire.
Te visez exotica si aromata, dulce sau picanta, tare sau spumoasa,   moale sau crocanta, misterioasa, ispititoare si iesita din comun, fara a copia modele ci a descoperii moduri proprii de a fi minunata in mii de forme, de a fi… TU.
Te visez dorita, dorita nespus de sufletele care ti-au gustat iubirea si generozitatea, fie el un om drag, un catel care s-a indragostit de bunatatea ochilor tai, un pisoi caruia ii e dor de rasfatul mainilor tale, o raza de soare care ti se topeste in bronzul pielii, un strop de apa care iti saruta fiecare bucatica de trup peste care il lasi sa alerge… Cand dorul si iubirea te patrund, lasa in urma lor – imprejurul tau – un spatiu paradisiac in care inimile sunt atrase ca fluturii la lumina, pentru ca acela este unicul spatiu de pe pamant care se poate umple numai cu iubire.
Te visez la mare purtand senzuala o  rochie de lumina, impodobita  cu fire de nisip sclipitoare si-o trena nesfarsita de valuri pierzandu-ti-se-n urma pana-n zare. Si sunt convins ca in clipa aceea nici un barbat nu ar avea curajul sa stea in fata ta-n picioare…
Te visez zburand… cu aripi de vise si stelele in urma ta plangand ca nu te pot urma atat de sus. Nu-ti fie teama sa visezi, visele sunt navoade pentru impliniri, intinde-ti-le increzatoare si pe cele mai imense, balta e plina de pesti oricat de mari, fii un pescar harnic si cutezator.
Te visez zambind la capatul fiecare lacrimi, pentru ca, in povestea unei vieti, nu pot fi scrise cuvintele fara spatii, asemeni sufletul tau nu-ti poate implinii destinul doar cu lumina…  Foloseste incercarile prin care treci ca sa inveti a scrie o poveste frumoasa, care sa-ti impineasca sufletul si sa-ti deschida portile spre un destin minunat!
Te visez sarutata de ploaie, imbratisata de nea, mangaiata de soare si iubita pasional sub umbra pomilor infloriti. Stiu ca imi vei implinii usor aceste vise.
Te visez plapanda… in brate tandre; invincibila… in brate iubitoare; goala… in brate pasionale.
Te visez mama implinita, inger caznind fericit pentru miracolele vietii sale, zana implinind minuni pentru copii, dorindu-ti sa fii piatra pentru palatele lor dar ei sa-si faca leagan sub stele ca sa ramana pentru totdeauna sub privirea ta.
Te visez in amurg cu cununa de stele inflorindu-ti peste crestet sub privirile iubitului subjugat de dragoste si dor in bratele tale. Si a-i sa-l adormi cu-o sarutare si a-i sa te-adancesti in visare tronand maiestuoasa peste adoratorul divinei nobleti a inimii tale.
Te visez ispita-a zorilor, inflorind sub soare impovarata de zambete si flamanda dupa saruturi.
Te visez melancolica, ochii tai ingreunati  de visare parand sfesnice pentru sfante lumanari de dragul caruia Dumnezeu iti implineste toate rugamintile.
Te visez stea… nu dezvaluita pe cer pentru admiratia multora ci cazuta pe pamant intr-o inima speciala care te cuprinde toata si te adora cat o lume intreaga la un loc.
Te visez plina de speranta si optimism ca cerul plin de stele, caci orisicat vei ingenunchea in pamant ai venit si te vei intoarce in ele si chiar daca ajungi  un inger cu aripile frante, Dumnezeu te iubeste si daca e nevoie te va ridica in bratele Sale chiar cu mainile lui. Lumea e un vis, uneori e mai greu sa-l faci asa cum ti-l doresti, nu esti iubita mereu dar stii bine ca poti mereu sa iubesti.
Te visez un inger… de fiecare data cand, contrar tuturor evidentelor, alegi sa ierti si sa iubesti.
Te visez stralucind, ca soarele peste destinul iubirii tale, ca o stea mica si curata in viata fiecarui suflet pe care il atingi, niciodata sa nu te ascunzi, straluceste si daruie-ti mereu lumina.
Te visez ascunsa-n camp de flori si iubirea cautandu-te speriata. Si tu ii vei sarii in cale si vei rade de tresarirea sa. ”De ce fugi de mine” te va intreba si tu ii vei raspunde ”Promit sa nu mai las teama sa ma ascunda de tine, promit sa nu mai las lacrimile sa ma departeze de tine, promit sa ma-nvesmantez in vise ca sa ma vezi stralucind si de la capatul universului, promit sa te astept mereu”
Te visez calatoare pe un drum al vietii minunat, mereu plina de speranta si entuziasm pentru bucuriile ce iti pot rasarii in cale, munti de fericire iti incununeaza zarea asteptandu-te sa ii cuceresti iar tu topaind ca o fetita fericita inspre ei iti umplii bratele de flori si clipe speciale. Da, viata este o calatorie minunata pentru cei care o iubesc, drumul tau urca numai spre cer.
Te visez fluture plutind lin cu inima usoara peste clipele vietii purtata numai de adierile iubirii. Gandacei indragostiti isi vor agita aripile urmarindu-te-n zboruri haotice dar tu lasa iubirea sa te poarte usor acolo unde iti e locul. Nu uita, inima usoara cu aripi de fluturas doar pluteste, pentru ea, a iubi este la fel de usor si simplu ca a respira, dragostea nu o ingreuneaza niciodata, pentru ca stie sa nu se agate ci sa se lase purtata de adierea ei…
Te visez o iubita minunata, un inger in fata caruia cel pe care il iubeste intr-o zi va ingenunchea si va multumi Domnului ca te-a daruit vietii sale, recunoscator ca te-a creeat asa cum esti.
Te visez blanda… pastorita de inimioare si de mielusei rataciti.
Te visez un soare – sub privirea ta stralucitoare inimile infloresc si florile nu doar ca se intorc spre tine ci se smulg din pamant si ti se daruiesc!
Te visez idealista, orisicat se-ndeparteaza de tine unele vise si sperante tu stii sa nu le uiti si sa le pastrezi fierbinti si vii in sufletul tau.
Te visez salbatica, superba creatura libera ce nu concepe captivitatea decat rapusa si cuprinsa in inima pradatorului ei adorat.
Te visez stalp de lumina –  zidita in pamant si inaltata spre ceruri ca sa sprijini, ca sa iubesti…
Te visez ploaie, te pornesti ca sa racoresti ce invalui, te opresti ca sa-nfierbinti ce dezvalui .
Te visez ca pe o mare, mereu te-avanti ca sa imbratisezi, mereu te retragi ca sa te fugareasca sarutarile dar mereu necuprinsa si doritoare de mai multa dragoste.
Te visez ca vant, infiori chiar si cu cele mai neintelese soapte si-n pasiunea ta ai smulge o lume din radacini urmarindu-ti iubirea cu sute de kilometri la ora!
Te visez o floare, stii atat de frumos sa plutesti in calea cuiva ca o boare si sa i te presari in suflet cu mii de petale si numai voi florile sunteti in stare sa va sacrificati smulgandu-va din radacini si daruindu-va unei iubiri.
Te visez un diamant, mii de fete creeand imaginea perfecta pentru cel care o stie cuprinde.
Te visez cer instelat, cine te are, simte ca a instapanit intreg universul fara sa fi luat nimanui nimic.
Te visez magica – luminezi noptile cu soapte, opresti bataile inimii cu zambete, implinesti vise cu un cuvant, deschizi portile paradisului cu mangaieri, si mai presus de toate, iubesti!
Te visez mareata, nici macar tu nu stii cat de mult poate cucerii iubirea ta, cat de sus te pot purta visele tale, cat de nebuneste pot zbura fiorii tai, cat de profund se poate sacrifica sufletul tau.
Te visez plina de calitati, caci, la fel cum se intind panzele peste catargele unui vas,  se descopera in viata ta  calitatile potrivite ca sa te poarte in calatoria spre iubire. Fiecare calitate are rolul ei, la fel ca panza unui vas, si de aceea unele trebuie sa ramana stranse, ai incredere in cele care iti raman si in vantul destinului, te vor purta spre implinire…
Te visez goala… ca orice barbat :)
Te visez lumina, rasari in viata celui care te viseaza.
Te visez intinsa sexi si  senzuala  ca un apus peste mare  in bratele unui iubit sau pe un covor de flori, sau  asternuta pe hartie in randurile unei inimi visatoare. Fi dezinvolta si provoctoare pentru cel pe care il doresti si vei primii inapoi tot ce daruiesti.
Te visez fulguiala de soapte fierbinti peste o inima fermecta, tu esti zana de la care un barbat poate avea o singura dorinta: iubeste-ma!
Te vise mare de zambete, asa cum e marea necuprinsa asa sa fie si fericirea ta, zambetele si valurile nu pot fi oprite niciodata.
Te visez ecoul unui suflet pereche care isi va regasi in tine reflexia propriei fiinte.
Te visez floare de colt, nu esti rara, esti chiar unica si protejata de lege – de legea iubirii: poti fi admirata dar nimenui nu-i e permis sa iti fure libertatea.
Te visez ca pe nisipul de la malul marii, desi nu e nici pe departe cel mai moale si catifelat asternut nicaieri nu se face dragoste mai minunat.
Te visez… si crede-ma, nimic nu e mai frumos decat o femeie visata!
Te visez nestapanita, ca un curs de apa, poti umple causul unor palme ca sa te lasi gustata dar drumul tau trebuie sa isi urmeze cursul si te pot avea doar cei care te pot insoti.
Te visez stropi de soare in mare, tu stii sa umpli fara sa ingreunezi, sa iubesti cu inima usoara, sa te daruiesti ca o floare atunci cand esti dorita, sa te risipesti ca un parfum atunci cand locul tau nu e acolo, sa plutesti ca un fluture purtat de brizele iubirii spre floarea sa.
Te visez podoaba nepretuita de-mpodobit inimile frumoase.
……………..

Icoana de inger

Nu imi intinde zambetul spre inima ingenuncheata caci nu pot sa ma ridic, imi doresc sa raman asa mereu in fata ta, caci pentru mine esti icoana unui inger, tu, cea care ma urca in al noualea cer si simt ca inca mai am de zburat pana la ea… tu, cea care dezlegi din inima mea cuvinte ce nu credeam ca vor vedea lumina iubirii vreodat…
Ma rog… ma rog sa fiu soarele de care-nfrigurarile tale au nevoie, ma rog sa fiu furtuna pe care fierbinteala ta o cheama, ma rog sa fiu clipele pe care destinul tau le cauta, ma rog sa fiu pieptul in care inima ta se reazama.
Mi-am umplut inima de cuie batute ca sa te poti agata in ea oriunde iti doresti, icoana de inger, din dorul meu pamantesc pot doar sa-ti plamadesc altare, dar numai tu vei hotari daca me vei salva in tine.
Afara imi ploua cu lacrimi pe obraji si te astept visator la ferestre, la inima mi se infiripa usor cantecul soptit al unei poezii si amintirea ta incepe sa-mi valseze in suflet… of, cum mi se numara fericirea in pasi departandu-se sau apropiindu-se de mine, sunt nebun sa te iubesc asa dar mai nebuna mi-ar parea lumea fara aceasta iubire, totusi intinde-mi zambetul, vreau sa te trag langa mine, sa-mi gusti din nebunie, e delirant de delicioasa!

Iubind


Fierbinte,
E  roseata umeda a buzelor ce ti se framanta in cuvinte.
Dulce,
Ti-e trupul ce-n leaganul gurii mele tanjeste sa se culce.
Necuprinse,
Ti-s sfarcurile ce-n inclestarea sarutarilor nu se lasa invinse.
Divina,
E muzica ce-nflacareaza dansul arcuirii trupului tau de violina.

Arde!
Sub ploaia de saruturi da-mi gemete ofrande!
Sopteste!
Vorbe-nentelese ale mintii ce lesina cand trupul se trezeste!
Striga!
Cand placerea nebuna prin toti porii trupului incepe sa se franga!
Plange!
Zagazurile sufletului-s rupte, prin ochi minuni din inima incep a curge!

Iubind
Zambetul candid, prea profund sadit ca sa il ating,
Inteleg
De visele cele mai marete atat de usor cum pot sa ma dezleg,
Ai devenit
Pe rugul plin de spini, bobocul minunat ce a-nflorit.
Iti multumesc
Din inima-mi spinoasa pe care petalele iubirii tale o invelesc.