Vizitatori

vineri, 16 mai 2014

Femeia!

“- Ce ai, de ce taci?
- N-am nimic, sunt bine…”

Stai… Chiar nu știu ce am. Parcă sufletul îmi este neliniștit, parcă mă dor toate rănile, parcă simt o greutate ce-mi obosește ochii. Este acel moment pe care tu nu-l poți înțelege. Acele zile în care mă simt slăbită, când toate gândurile aleargă în mintea mea și se revarsă în lacrimi. În oceanul inimii mele, am strâns gânduri și dorințe. Am strâns comportamente care m-au rănit dar nu ți-am spus la momentul potrivit. Tac și mă sperie tăcerea mea. Tac și realizez că am obosit, că acum aș vrea să stau și să aștept…
Să nu mai alerg, să nu mă mai agit, să nu mă mai consum, să las lucrurile așa, să curgă lin, fără să le grăbesc.
Sunt momente în care nu mai ai ce oferi, nu mai reușești să te ridici. Sunt zile în care nu poți și nu vrei să te ridici de pe scaun, te ascunzi sub pătura parfumată și îți dorești să vină cineva și să te ia de mână, să-ți amintească că ești un om frumos și puternic, să-ți amintescă tot ce ai făcut bun, să-ți spună câteva șoape frumoase.
Eu sunt femeie, cel mai frumos zâmbet îl afișez după o noapte petrecută plângând. Scot la iveală puterea din mine când n-am de ales, mă încăpățânez să aduc fericire în viața celorlalți, ador să știu ce le place și ce îi deranjează, mă sacrific pentru visele în care cred, pentru oamenii sinceri și modești. Eu sunt femeie și la un moment dat, într-o zi normală, castelul meu din sticlă se dărâmă. Apoi mi-l construiesc singură, după zile întregi petrecute sub ploaie, după ce sufletul meu a zăcut sub ploaie.
Când o femeie tace, sufletul ei stă încremenit în genunchi.
 

Listă pentru un nou început.

Cei care te pun în fața greutăților și îți spun că este ușor deși ei n-au avut curaj,
cei care te judecă atunci când spui ceea ce gândești pentru că ei s-au ascuns întotdeauna după frica de a pierde susținerea celorlalți,
cei care îți spun că nu poți mai mult,
cei care te critică întotdeauna și nu-ți spun bravo când reușești să faci ceva frumos pentru tine și cei din jur,
cei care vor să pară prietenii tăi dar își hrănesc sufletul cu invidie,
n-au ce căuta viața ta.



Listă pentru un nou început.
Când o femeie zâmbește, 
să te bucuri, să te mândrești cu lumina ochilor ei,
să o strângi la piept, să te simți fericit și norocos.
Când o femeie zâmbește, 
înseamnă că i-ai mângâiat sufletul, ai făcut-o să zboare,
prin mici gesturi ai ajuns la sufletul ei.
Când o femeie zâmbește,
sufletul îi explodează, în ochii ei te poți scălda, îi poți cere tot ce vrei atâta timp cât o faci fericită, o respecți, o asculți și o sprijini indiferent de situație.

Când o femeie plânge,
strânge-o în brațe, amintește-i cât este de frumoasă, spune-i că nimeni și nimic nu te va face să o iubești mai puțin. Fă-o să zâmbească din nou, să uite de gândurile negre, spune-i că ai nevoie de optimismul și simplitatea ei.
Demonstrează-i că este jumătatea ta, șterge-i lacrima și nu te supăra pe ea. O femeie plânge când iubește, când îi este dor, când se simte mult prea complicată, când lucrurile merg prost sau când grijile parcă o sufocă.

N-au rost promisiunile dacă o lași singură atunci când plânge.

Când o femeie tace …
să-ți fie frică, să stai lângă ea și să-i vorbești
pentru că altfel vocea ta va dispărea printre atâtea griji și complexe.
să o iei în brațe, să nu începi să strigi, să nu acuzi fără motive,
să nu o alungi, să o strângi la pieptul tău, să-i șoptești că orice problemă se va rezolva,
să-i mângâi fruntea și sufletul, să-i săruți buzele
și dacă îți va cere să pleci, tu să mai stai, contează atât de mult pentru ea.

Femeia te va pune la încercare, îți va spune să pleci pentru că vrea să rămâi, îți va spune că se simte singură pentru că vrea să stați împreună, îți va spune că nu poate dormi pentru că vrea să stați de vorbă. Când o femeie plânge, să o iei în brațe. Când o femeie râde, să râzi cu ea. Când o femeie tace, să ai răbdare, să o întrebi cum se simte, să nu pleci de lângă ea: atunci are MARE nevoie de tine.

Puterea de a merge mai departe

De multe ori am vrut să mă opresc dar am mers înainte.
De multe ori am vrut să nu plâng dar la un moment dat am izbucnit în lacrimi.
De multe ori mi-a fost frică dar n-am vrut să o spun.
De multe ori am avut nevoie de susținere dar n-am vrut să cerșesc sentimente.
De multe ori am vrut să am dreptate dar am realizat că lupt cu morile de vânt.
De multe ori am vrut să par un om puternic dar m-am pierdut în întunericul camerei mele.
De multe ori am strâns dezamăgirile la un loc și am încercat să scap de ele.
De multe ori mi-a fost teamă de eșec dar am decis că viața înseamnă risc.
De multe ori m-am gândit la ce fel de om voi fi, cât mă voi schimba, cât voi greși, dacă voi reuși să trec întotdeauna peste obstacole.
De multe ori am greșit și de câteva ori m-am încăpățânat.
De multe ori am preferat să tac, să mă ascund, să nu mă aștept la nimic pentru că mi-a fost teamă de dezamăgiri.

A mers mai departe!

Mi-am șters lacrimile, am strâns din dinți și am decis că trebuie să mă ridic, trebuie să merg înainte, trebuie să-mi văd de drum, trebuie să fiu mai puternică pentru că totul depinde de mine.
Nimeni nu mă va lua de mână pentru a mă ridica,
nimeni nu-mi va bate la ușă și-mi va rezolva problemele,
nimeni nu mă va salva de bârfele altora.
Depinde de mine. Absolut tot depinde de mine.
Trebuie să fiu un om cu suflet curat dar trebuie să mă feresc de minciunile celorlalți.
Trebuie să ajut când pot dar trebuie să mă feresc de cei care vor profita.
Trebuie să fiu puternică dar trebuie să mă feresc de cei care spun vorbe în vânt.
Trebuie să-mi iubesc prietenii dar trebuie să mă feresc de cei care îmi vor răul.

Trebuie să mă iubesc, să mă apăr, să am încredere în ceea ce sunt.

Ce poți face pentru o femeie?

Ce poți face pentru o femeie?
Să o faci fericită, să o iubești cu adevărat, să-i faci sufletul să râdă, să o surprinzi în fiecare zi și să-i alungi supărările.
Ce va face ea pentru tine?
Te va proteja, te va iubi, te va căuta, te va îmbrățișa când îți este greu, se va îngrijora pentru tine, va învăța lucruri noi pentru o viață mai bună în doi, te va asculta, va încerca să te ierte, va plânge pentru că te iubește.

Ea va râde când sunteți în public dar va ascunde lacrimile când ajungeți acasă.
Ea ți se pare puternică deși are sufletul obosit și confuz.
Ea are un dar de la Dumnezeu: să fie de neînvins atunci când iubește. Și renunță la tot din iubire, ar renunța și la oxigen pentru o îmbrățișare.
Ea are un defect: când se îndrăgostește, se pierde printre vise și luptă cu morile de vânt pentru a te face fericit.
 

Uneori mi se intampla!

Deseori mi se întâmplă să mă gândesc la lucruri sau oameni pierdute pe drum. Deseori petrec ore în șir gândindu-mă că poate anumite dezamăgiri m-au făcut să am mai puțină încredere în oameni, să nu mai ascult cuvinte sau răutăți fără sens.

Se mai întâmplă din când în când să ai nevoie de câteva clipe de singurătate, să stai de vorbă cu tine, să-ți asculți dubiile, să te convingi că ești pe drumul cel bun și este bine să visezi, să lupți pentru ce-ți dorești.

Se mai întâmplă să crezi că visezi la cai verzi pe pereți și te întrebi dacă într-adevăr ai luptat îndeajuns, dacă chiar meriți să ți se îndeplinească acest vis deși deseori ai greșit, n-ai iertat destul, n-ai ascultat prea mult sau pur și simplu n-ai fost destul de răbdător.

Se mai întâmplă să-ți critici caracterul dar realizezi că prezentul este oglinda trecutului; realizezi că o floare devine mai puternică după nenumărate ploi, că blândețea se pierde după nenumărate lovituri, că optimismul devine o armă cu care poți lupta împotriva celorlalți.

Pe drumul vieții pășim ținându-ne de mână dar mai târziu mulți se pierd pe drum sau îți dau brânci tocmai când ai nevoie, tocmai când totul este prea perfect sau prea complicat. Când ceva este “prea” aduce doar vești rele.

Doar eu mă pot trage la răspundere pentru greșelile făcute,

doar eu mă pot certa cu mine însumi,

pentru că am o confidență cu viața mea,

pentru că eu am trăit, eu am iertat, eu am greșit, eu am uitat.

Fiecare om!

Fiecare om, fiecare secundă petrecută lângă cineva, ne învață ceva.
Reprezint alegerile făcute cândva, încrederea pe care o am în oameni depinde de cei care m-au dezamăgit cândva, astăzi plâng mai puțin pentru că în trecut am plâns prea mult, astăzi visez mai puțin pentru că ieri eram cu capul în nori. Astăzi mă simt un om curajos, ieri eram un om fără experiență; astăzi pășesc cu încredere printre necunoscuți, ieri îmi era teamă de părerile celorlalți.
Cândva am ales să cred prea mult în vorbe și să mă mulțumesc cu puține fapte; îmi protejam sufletul cu promisiuni dulci, de multe ori am iubit fără să vreau și m-am mulțumit cu resturi dar la un moment dat mi-am dat seama că merit mai mult.
Eu am greșit pentru că am avut încredere, persoanele din jurul meu au greșit pentru că m-au dezamăgit.
Viața și oamenii ne fac să ne schimbăm; ne place ceea ce suntem astăzi și ne întrebăm de ce am ales anumite căi în trecut; ne mulțumim cu ce avem astăzi și ne întrebăm cum de n-am vrut mai mult în trecut.
Suntem trecut, prezent și viitor.
Suntem remușcări,păreri de rău și fericire.
Suntem mândrie și curaj.
Suntem oameni. Suntem suflete. Suntem experiențe.